CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE

(Corneliu Dârlău, Valeria Dârlău – Monografia comunei Zemeș, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Rovimed Publishers, 2013, pp. 11-28 şi 83)

 Comuna Zemeș este situată în partea de nord-vest a județului Bacău, pe cursul superior al râului Tazlăul Sărat, iar pe parcursul celor 20 km cuprinde unitatea montană sudică a Munților Goșmanu-Geamăna-Rotundul și Munceii Uture.

            Comuna Zemeș este cuprinsă între coordonatele: 46°29’53’’-46°39’49’’ latitudine N. și 26°17’56’’-26°29’26’’ longitudine E.

Altitudinea variază între 1442,3 m, în Vârful Cracu Geamăna, partea nordică și 465,68 m la troiță, în partea de sud a comunei.

Vecinii comunei Zemeș sunt:

•     la nord se află comuna Tazlău, din județul Neamț;

•   la est, comunele Balcani, Solonț și Măgirești;
•   la vest, comuna Asău
•   la sud, se află teritoriul municipiului Moinești

Suprafața comunei este de 10.714 ha (107,14 km²), reprezentând 1,62% din suprafața județului Bacău și 2,40% din suprafața bazinului Trotușului.

Situația fondului funciar în profil teritorial se prezintă astfel:

- total terenuri agricole: 1.276 ha (78 ha teren arabil, 444 ha pășuni, 754 ha fânețe);

- total terenuri neagricole: 9.438 ha (8.774 ha păduri, 73 ha ape și bălți, 269 ha drumuri, 265 ha construcții și curți, 57 ha terenuri neproductive).

Extravilanul comunei Zemeș reprezintă 10.516,30 ha, iar intravilanul pentru satul Zemeș 141,29 ha, respectiv 56,31 ha pentru satul Bolătău.

Suprafața comunei s-a modificat recent. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bacău, prin adresa nr. 5779/27.05.2013, comunică Primăriei Zemeș că: „Suprafața actuală a U.A.T. Zemeș rezultată în urma acțiunii RELUAT este de 10.686,2225 ha (106,86 km²).

Comuna are acces pe șosea, fiind la distanța de 8 km de municipiul Moinești, la 19 km de orașul Comănești, la 55 km de municipiul Bacău, la 51 km de municipiul Onești, la 78 km de municipiul Piatra Neamț  și la 181 km de municipiul Iași.

            La cererea Consiliului Local Zemeș (Hotărârea nr. 91/20.07.2012) adresată Consiliului Județean Bacău, în scopul reabilitării drumului în comuna Zemeș, se aprobă încadrarea în categoria funcțională a drumurilor comunale (Hotărârea nr. 117/25.07.2012 a Consiliului Județean Bacău), a sectorului de drum județean DJ 117, de la km 37+162 la km 60+394, pe o lungime de 23,232 km, pe teritoriul administrativ al comunei Zemeș, până la limita cu județul Neamț. Drumul comunal are indicativul DC 180A.

Comuna Zemeș se compune din satele Zemeș și Bolătău. Satul Zemeș, reședința comunei, poartă acest nume din 1968. Anterior, acesta era cunoscut sub numele de Tazlăul Sărat, Tazlău sau Tazlăul de Sus (ca sat de reședință al comunei Tazlăul de Sus, care a luat ființă la 01.01.1956).

            Zona montană corespunde zonei flișului, cu formațiuni cretacice și paleogene, aici exploatându-se țiței și gaze naturale.

            Unitatea montană din comuna Zemeș a Munților Goșmanu-Geamăna-Rotundul ocupă nordul și vestul teritoriului comunei noastre, cu altitudini de:

-          Vârful Cracul Geamăna, 1.442,3 m;

-          Plaiul Floca, 1.204 m;

-          Muntele Ciotii, cu Vârful La Cioate, 1.157 m;

-          Plaiul Cailor, 1.203 m;

-          Vârful Corbul, 1.262,6 m;

-          Muntele Scării, 1.221 m;

-          Culmea Strigoiului, 1.239 m;

-          Mănăstirea Stirigoi, 1.180,7 m;

-          Vârful Runcul Stânelor, 1.268,6 m;

-          Muntele Runcul Rău, 1.222 m;

-          Muntele Tașbuga, 1.151 m

            Prelungirea sudică, a Culmii Goșmanu-Geamăna, situată între văile Asău și Tazlăul Sărat, se numește Culmea Runcul Stânelor, cu altitudinea maximă în Vârful Runcul Stânelor (1.269 m).

            Extremitatea de nord și partea estică a comunei, ce cuprinde Munceii Uture, au înălțimi de:

-          Muntele Rugilor, 1.067,3 m;

-          Vârful Bâtca Rugilor, 1.066,1 m;

-          Muntele Chironului/Pironului, 1.076,1 m;

-          Vârful Stogul de Piatră, 976 m;

-          Muntele Cucuieți, cu Vârful Piatra Șoimuțului, 936,4 m;

-          Muntele Pițigoiului, 972 m;

-          Dealul Fârcuș/Piștoaia, 951,6 m;

-          Muntele Piatra Crăpată, 880 m

            Bazinul/Ulucul depresionar central Zemeș, spre est de râul Tazlăul Sărat, are dealurile:

-          Foalele Mari, 865 m;

-          Secăturii, 675 m;

-          Ciucului, 644 m;

-          Modârzău, 560 m;

-          Țicnelor, 656,5 m

            Iar spre vest de Tazlăul Sărat, sunt dealurile:

-          Balan, 899 m;

-          La Lupăria, 781 m;

-          Humăria, 700,5 m;

-          Pietrosul, 706 m

            Energia reliefului (ce reprezintă diferența dintre altitudinea maximă și altitudinea minimă) este de 976,62 m.

            Valorile coeficientului de risc ale alunecărilor de teren sunt cuprinse în intervalul 0,1-0,8, iar acestea arată faptul că în comuna Zemeș există un risc mediu de declanșare a alunecărilor de teren.

            Privind riscul seismic, pentru întreaga suprafață a comunei Zemeș, teritoriul se înscrie în zona D de calcul seismic, gradul seismic VII (MSK).

Geologic, comuna Zemeș se situează în zona externă a flișului, unde au fost separate două unități tectonice: pânza de Tarcău și unitatea marginală (pânza cutelor marginale) și petecul de rabotaj Zemeș.

În zona flișului paleogen se exploatează petrol și gaze naturale.   Acumulările de petrol sunt prezente în gresia de Lucăcești, gresia de Kliwa, orizontul de tranziție și, numai într-o măsură redusă, în orizonturile marnelor albe bituminoase, menilitelor inferioare și superioare.

Zăcămintele de petrol și gaze sunt grupate în următoarele structuri productive:

a. Zemeș-Cilioaia E, Moinești V (Tașbuga);

b. Arșița, Foale-Tazlău-Moinești;

c. Geamăna;

d. Gropile lui Zaharache, Chilii V;

e. Toporu-Chilii.

 Clima comunei Zemeș se încadrează în tipul de climă de nuanță continentală, înregistrându-se diferențe mari de temperatură între iarnă și vară. Temperatura minimă iarna este de -30°C, iar vara temperatura maximă este de 35°C.

Numărul de zile fără îngheț este de circa 160 de zile.

Umiditatea relativă a atmosferei este în teritoriu de 68%.

            Indicele de ariditate (De Martonne) este de 42,8.

            Adâncimea de îngheț este de 110 cm.

Rețeaua hidrografică aparține râului Tazlăul Sărat, care izvorăște prin două izvoare – Izvoarele Tazlăului Sărat – de sub Plaiul Floca (1.204 m), Obcina Geamăna, aparținând Culmii montane Goșmanu-Geamăna-Rotundul. Râul Tazlăul Sărat, afluent drept al Tazlăului Mare lângă satul Tescani are o lungime de 42 de km și o suprafață a bazinului hidrografic de 211 km². Debitul istoric este de 284 m³/s (13 iulie 2005).

            Tazlăul Sărat (amonte Lucăcești) are o lungime de 26 km, o suprafață a bazinului de 95 km² și o pantă medie de 36,9‰ străbătând în lungime comuna Zemeș.

Râul Tazlăul Sărat are un bazin asimetric, iar cei mai numeroși afluenți primindu-i pe dreapta, din culmea Goșman-Geamănă, respectiv:

-          pârâul Holmul, izvorăște de sub Culmea Holmului (afluenți pârâul Volintir/Valentin și pârâul Crâncăiești);

-          pârâul Piciorul Scurt (afluent pârâul Cârlana Rea);

-          pârâul Coșnea (afluenți pârâul Merișor și pârâul cu Făget);

-          pârâul Linguri;

-          pârâul Clipa;

-          pârâul Corbului;

-          pârâul Coacăza (afluent pârâul Tăciunilor);   

-          pârâul Ursului,                                                             

-          pârâul Toplița;

-          pârâul lui Manole;

-          pârâul Ariniș (afluenți pârâul lui Matei și pârâul Bârlogul);

-          pârâul Zemeșului (are ca afluenți pârul Runcul, pârâul Pietroaielor, pârâul Bahnelor și pârâul Calistru), izvorăște din Vârful Runcul Stânelor – Munții Goșman (1.268,6 m);

-          pârâul lui Sănduc (afluent pârâul Milea);

-          pârâul Tudoreanu;

-          pârâul Pietrosu Sec;

-          pârâul Pietros (afluenți pârâul Calistru, pârâul Runcu Rău, pârâul Șanta și pârâul Batistelor) izvorăște de sub Vârful Tașbuga – Munții Goșman (1.151 m)

      Afluenții Tazlăului Sărat pe malul stâng sunt:

-          pârâul Cuțului;

-          pârâul Stogul;

-          pârâul Fârcuș (Piștoaia);

-          pârâul Râpa Foalelor;

-          pârâul Bozian;

-          pârâul Șoimul;

-          pârâul Cănuș, izvorăște din Munceii Uture (de sub Muntele Cucuieți);

-          pârâul Iepii (Modârzău), izvorăște din Muntele Piatra Crăpată (880 m);

-          pârâul Iepurelui

Tipurile de sol din teritoriul comunei Zemeș sunt stabilite conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor.

            Cea mai mare suprafață a comunei Zemeș (8.774 ha, respectiv 81,89%) este pădure, cuprinzând: subetajul molidișurilor și pădurilor amestecate de rășinoase și fag.

            La peste 800 m altitudine solurile aparțin clasei cambisolurilor cu tipurile: sol brun acid și sol brun eu-mezobazic, iar la peste 1.000 m altitudine solurile aparțin clasei spodisolurilor cu tipul sol brun podzolic. Aceste etaje pedoclimatice nu au terenuri agricole, doar accidental.

Teritoriul agricol al comunei Zemeș (1.276 ha, reprezentând 11,91% din suprafața comunei cuprinde 78 ha teren arabil, 444 ha pășuni și 754 ha fânețe)      se caracterizează printr-un înveliș de soluri mozaicat. Sunt prezente următoarele clase de soluri: protisoluri, cambisoluri, luvisoluri și spodisoluri.

În teritoriul agricol al comunei sunt solurile:

            1. litosolul are o extindere de 4,8%;

            2. regosolul ocupă 8,7% .

            3. aluviosolul cuprinde 6,4;

            4. eutricambosolul reprezintă 43,1%;

            5. districambosolul are o extindere de 9,6%;

            6. luvosolul ocupă 25,1%;

            7. podzolul cuprinde 2,1%.

            Terenurile cu pajiști sunt dominante ca suprafață față de cele agricole.

            Privind clasele de calitate ale terenurilor, constatăm: pe total agricol, predomină terenurile de clasa a IV-a (calitate slabă) și a V-a (calitate foarte slabă), care dețin 51,7% din teritoriul agricol.

 TURISMUL ÎN COMUNA ZEMEŞ

(Corneliu Dârlău, Valeria Dârlău – Monografia comunei Zemeș, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Rovimed Publishers, 2013, pp. 85 - 87)

             Relieful comunei oferă numeroase peisaje pitorești ale satului Zemeș și satului Bolătău, răspândite, în special la munte și pe văile afluenților râului Tazlăul Sărat.

            Un obiectiv turistic este zona petrolieră și bazinul depresionar Zemeș.

            Atracții turistice în împrejurimile comunei, prezintă: Culmea Strigoiului (1.239 m) cu Mănăstirea „Înălțarea Domnului“ (1.192,4 m), Cracul Geamăna (1.442 m), Stogul de Piatră (975,7 m), Dealul Modârzău (560 m), cu lacul artificial Boiereasca (648 m) și Poiana Schitișor, Dealul Ciuc (644 m), Muntele Piatra Crăpată (880,4 m) și Poiana Runcului, Dealul Balan (899 m), Dealul Secătura (675 m). Toate acestea sunt puncte belvedere.

            De asemenea, văile pâraielor Zemeș, Pietros, Ursu ș.a. prezintă atracții turistice.

            Interesante pot fi următoarele trasee de drumeție:

 -          Valea Tazlăului Sărat, cu satul Zemeș → pârâul Zemeș (până aproape de obârșie) → Vârful Runcul Stânelor (1.269 m) spre vest → pârâul Lespezi→ pârâul Izvorul Alb → satul Păltiniș (comuna Asău), iar spre nord, pe culme → Muntele Strigoiu (1.239 m) cu Mănăstirea Stirigoi (1.192,4 m)

-          Valea Tazlăului Sărat, satul Zemeș → satul Bolătău → pârâul Holm → Vârful Cracul Geamăna (1.442,3 m) → Vârful Holmul Geamăna (1.351 m) → valea Geamăna (pârâul Geamăna) spre Ardeluța (comuna Tazlău, județul Neamț);

-          Valea Tazlăului Sărat, satul Zemeș → satul Bolătău, de la Biserica „Sfântul Grigore“, spre est, până în plai apoi, spre sud →Vârful Stogul de Piatră (975,7 m), spre est, pe potecă → Schitul Frumoasa.

            Locuitorii satului Bolătău numesc două formațiuni stâncoase ale Stogului de Piatră, „Stânca cu ceaun“ (înălțime de aproximativ 15 m) și „Stânca cu trei brazi“. Alți turiști au numit formațiunile stâncoase de la Stogul de Piatră, „Carpul“ și „Altarul“.

                  Nu sunt marcaje turistice.

            Preferabile sunt drumețiile în grup, dar există și posibilitatea folosirii ocazionale a mijloacelor auto, ce deservesc exploatarea forestieră din zonă.           

            În ceea ce privește Dealul Modârzău, Punctul Răzeșie, cu zona lacului artificial Boiereasca, proprietarii terenului, Adam Isabela-Elena și Vinghiac Romică, au creat, din anul 2012,  structuri de cazare turistică și activități recreaționale. Astfel, Adam Isabela-Elena are pe o suprafață de aproximativ 370 m² construcția restaurantului și a unor campinguri pentru cazare, iar Vinghiac Romică deține o construcție P+1 (4 camere, bucătărie și living), o altă construcție P+1 (2 camere, la parter și etaj) și 4 campinguri (o cameră, grup sanitar și duș), pentru închiriere.

            Alte obiective interesante în comuna Zemeș sunt:

-          Biserica „Sfântul Grigore Teologul“, din Bolătău, ctitoria veche din lemn, construită de Elena Sturza (aproximativ 1848) și ctitoria nouă (2004);

-          Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“, din Pietrosu, ctitorie din 2008. La aceste două biserici se află și monumentele eroilor, din cele două războaie mondiale;

-          Biserica „Nașterea Maicii Domnului“, parohia Tazlău-Zemeș, ctitoria veche de peste 300 de ani, cu crucea din piatră a mormântului ieromonahului Isaia, din 1705, dar și ctitoria nouă, din 1936, cu Monumentul Eroilor, din 1995;

-          Mănăstirea „Înălțarea Domnului“ Stirigoi;

-          Biserica din fostul sat Chiliile (Toplița) „Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava“;

-          Școala „Ștefan cel Mare“ Zemeș, cu bustul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Pe placa de bronz este menționată dania de teren a domnitorului pentru 7 oșteni, reprezentând 1/3 din suprafața comunei Zemeș;

-          Muzeul sculpturii în lemn a inginerului Vasile Catana;

-          Motelul Zemeș, o construcție modernă și elegantă.